Text Box: Liceul Ortodox "Episcop Roman Ciorogariu" Oradea

Cea de-a patra ediție a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși Bihoreni

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, în ziua de sâmbătă, 1 iunie 2019, la Oradea a avut loc Întâlnirea tinerilor ortodocși bihoreni, ediția a patra, eveniment la care au participat peste 600 de tineri, cu vârste cuprinse între 14 și 25 de ani, provenind din peste 120 de parohii din cuprinsul Episcopiei Oradiei, selectați din grupurile de tineri implicați în activitățile catehetice și de tineret ce se desfășoară în aceste parohii, însoțiți de preoții parohi și profesorii de Religie din localitățile de proveniență.

Cu acest prilej, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, în colaborare cu Consiliul Județean Bihor, prin Fundația „Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihar” Oradea și Teatrul de Stat Oradea, Inspectoratul Școlar județean Bihor, Mănăstirea Sfânta Cruce din Oradea și Muzeul Cetății și Orașului Oradea, au pregătit tinerilor participanți un program liturgic și cultural-educațional dedicat omagierii satului românesc.

În prezența Preasfințitului Părinte Sofronie al Oradiei, de la ora 9.30 a fost oficiată o slujbă de Te Deum, de către un sobor de preoți și diaconi, în Catedrala Episcopală Învierea Domnului și Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei din Oradea. La final, Chiriarhul locului le-a adresat tinerilor prezenți un cuvânt de prețuire și de binecuvântare. Pentru că suntem români și ortodocși, se cuvine să cunoaștem foarte bine civilizația românească, care își trage seva din ceea ce se numim ușor idilic satul românesc. Toți purtăm în sufletul nostru icoana satului românesc. Noi, aici, ca popor, după cucerirea Daciei de către romani și prin romanizarea treptată a ei, a trebuit să suportăm foarte multe valuri de popoare migratoare, ceea ce i-a determinat pe înaintașii noștri să fugă în munți și abia după ce se așezau migratorii și arătau că nu sunt foarte războinici, coborau încet, încet din munți și veneau spre câmpie. Plecând administrația romană din Dacia, noi am fost lipsiți de conducătorii cu caracter militar, așa că toată conducerea poporului a preluat-o în numele Domnului Iisus Hristos preoțimea, iar poporul trăind în special în vremurile de început ale istoriei de neam, a transformat satele în adevărate cetăți de apărare, atât din punct de vedere spiritual, cât și material. Lucrul acesta s-a perpetuat în cursul istoriei, mai ales atunci când conducătorii militari aveau altă credință, erau de alt neam și vorbeau altă limbă, decât limba pe care o vorbim noi. Așa se face că înaintașii noștri, mai ales în Transilvania, nu au fost bine primiți în orașe și au locuit mai ales în sate, care au devenit emblematice pentru cultura noastră.
Dacă unii dintre noi, care suntem aici de față, ne-am născut la oraș, dacă unii dintre părinții noștri s-au născut la oraș, cred că majoritatea bunicilor noștri sau cel puțin străbunicii noștri s-au născut la sat, la țară. Resursele noastre de acolo vin și rădăcinile majorității noastre sunt în satele românești, în care au viețuit moșii și strămoșii noștri. Urbanizarea a apărut de abia mai târziu și în special după Marea Unire, când s-au ivit tot felul de oportunități ca românii să vină în orașe și să locuiască în număr din ce în ce mai mare în acestea. Dar rădăcinile noastre, aproape ale tuturor sunt la țară și în copilărie cu toții mergeam la țară, în vacanțe, la bunici, pentru a ne vedea neamurile și pentru a reface legătura simbolică, dar și reală cu neamul din care facem parte.
Cu alte cuvinte, toți purtăm în suflet icoana satului românesc. Deși nu am trăit toți la țară, satul are foarte multe semnificații pentru noi și din frumusețea acestuia nu încetăm să ne inspirăm. Ca dovadă și mulțimea celor care astăzi, v-ați îmbrăcat în costum tradițional. Unii purtați costume vechi de o sută sau peste o sută de ani, moștenite de la bunicii voștri, alții aveți costume noi, lucrate în vremurile mai apropiate, dar oricare dintre ele sunt icoane ale sufletului poporului nostru.

În continuare, Doamna Prof. Doina Sfârlea, profesor de specialitate limba și literatura română, a suținut în fața tinerilor o frumoasă prelegere, intitulată sugestiv Elogiu satului românesc. Cu acest prilej, a avut loc festivitatea de premiere a elevilor care au obținut rezultate merituoase la etapele județeană și națională a Olimpiadei de Religie, atât pentru învățământul de masă, cât și pentru învățământul teologic preuniversitar, dar și a elevilor care au participat la etapa eparhială a Concursului catehetic „Hristos-sufletul satului românesc”, la Concursul Național de folclor „Tradiție și spiritualitate în satul românesc” și la concursul național interdisciplinar de limba și literatura română și religie Cultură și spiritualitate românească. Astfel, Ierarhul a oferit unui număr de 108 elevi premianți daruri, cărți și obiecte religioase.

Începând cu ora 11.45, pe platoul din fața Casei de cultură a Sindicatelor din Oradea, aflat în vecinătatea catedralei, a avut loc un spectacol folcloric dedicat satului românesc, oferit de Ansamblul profesionist Crișana din Oradea. De la ora 13.00, la Muzeul Cetății și Orașului Oradea, tinerii participanți au vizitat expoziția „Însemnele Regalității Românești”, organizată la Oradea cu prilejul aniversării a 100 de ani de la vizita Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Oradea. Ulterior, tinerii participanți au făcut un pelerinaj la Mănăstirea Sfânta Cruce din Oradea, unde a fost vizitată mănăstirea și s-a luat masa de prânz în trapeza mare a așezământului monahal.

Întâlnirea tinerilor ortodocși bihoreni din acest an a făcut parte din manifestările organizate de Eparhia Oradiei cu prilejul Anului omagial al satului românesc și Anului comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu în Patriarhia Română.